Romeo, Julieta şi Jane sau Augustus

Romeo şi Julieta. Nişte sinucigaşi. Eram gata să zic că fără rost, dar vedeţi voi, familiile lor au bătut palma şi s-au împăcat. Cusută cu aţă albă, povestea lu' nea Bill. Adică o domnişoară se preface că moare pentru că idiotul de ta-su voia să o mărite cu unu. Apoi vine un altu care o iubea pe domnişoară cât până la lună şi ceva şi se omoară pe bune. De supărare, se omoară şi ea pe bune. Acum, pe bune! Chiar nu a avut timp domnişoara să-l anunţe pe iubit că se va omorî la mişto?! Bine, soarta potrivnică. Dar cât de idiot poţi fi tu ca părinte să te împaci cu unu ştiind că al tău copil s-a omorât pentru că al lui copil s-a jucat de-a sinuciderea. Deci, nu ţine.

Nenea Bill a mai uitat un lucru. Pe lângă Romeo şi Julieta mai există, în realitate, încă o persoană, în afara celor alese de familie întru cinstita instituţie a căsătoriei. O persoană care nu are nicio mare legătură cu Romeo sau Julieta, dar care e prezentă oricând, oriunde, ei doi sunt singuri. Şi nu e doică, nici frate, soră, văr primar, cel mai bun prieten, naş de botez sau de tăiere de moţ. Nu e nimic indispensabil, dar e prezent(ă). Ceea ce pe Romeo sau pe Julieta îl(o) scoate din minţi.