Murphy, te pup rece!

Updeit : Cum am terminat de postat aici, m-au sunat de la service. Batmobilul e gata!


Nu ştiu dacă v-am spus (ha!), dar Batmobilul e la service, de 3 săptămâni, pentru o reparaţie ce va dura maxim o săptămână. Între timp, după posibilităţi, m-am deplasat cu ajutorul bunurilor mobile ale rudelor sau ale prietenilor. Este foarte important să ai un mijloc de transport pe care te poţi baza când activezi pe ogorul muncii la ore foarte matinale. Să fie un taxi, zic, dar ajungem şi acolo.

Ca de fiecare dată când la corporaţie sunt cerut la ore la care nici cocoşii nu cântă, în seara de dinaintea marelui eveniment mă mint frumos că adorm din timp. Ceea ce am şi încercat şi aseară, la orele 22 şi foarte puţin. Vestea bună este că am reuşit să adorm destul de repede. Vestea proastă este că vecina de deasupra avea chef de ascultat nişte hituri de vară, pe la 22.45. Vestea şi mai proastă e că cea care i-a dat viaţă nu avea chef de ascultat nimic şi a încercat în mod repetat să îşi impună punctul de vedere cu ajutorul ţipetelor din toţi rărunchii. Din ciclul : eu te-am făcut, eu te omor! A mică a moştenit şi ea ţicnalul şi nu s-a sfiit în a-l folosi. Şi pentru a se face mai bine înţeleasă a asezonat răcnetele cu bătaia din picior a la cal atins cu fierul încins şi uşa închisă cu putere. În mod repetat. Circul s-a încheiat puţin peste ora 23.30. Dulcele somn s-a instalat mai greu, dar cu fericire în suflet.

La mai puţin de o oră de la fericitul eveniment somnul dulce ca mierea s-a transformat într-un zgomot ce nu suna deloc a zumzăit de albine. Cei 15 câini din tot cartierul se adunaseră toţi în faţa imobilului în care eu încercam să dorm, pentru o bătaie nocturnă. Bătaia s-a încheiat în 10 minute, ecourile luptei s-au mai auzit o bucată importantă de timp.

Şi iată-mă la orele 00.27, încercând să găsesc firul pentru a reînnoda prietenia cu somnul. Grea misiune, totuşi, nu imposibilă. În fond, mamiferele se potoliseră, toate. Dar ce facem cu insectele?! Păi le ţinem afară cu plase împotriva insectelor. Ce facem când ele, insectele, reuşesc cumva să se strecoare în ciuda măsurilor de precauţie!? Le omorâm, aia facem. La 3.17 vânam ţânţari prin dormitor. După câteva minute de localizare inamic şi strivit doi tâlhari de sânge, constat că mai am 30 de minute de somn. Pe care poate le-aş fi valorificat întocmai, dacă nu ar mai fi existat un al treilea tâlhar, pe care nu reuşeam decât să-l aud. Cum aprindeam lumina, ziceai că se evaporă, aşa că am jucat v-aţi ascunselea până m-am umplut de draci şi de nesomn.

După cele obişnuite de dimineaţă, să sun la taxi, cum ziceam. Ultima dată când am apelat la serviciile de profil, şoferul mi s-a plâns că e criză şi oamenii nu mai merg cu taxiul, că e scump, şi stă cu orele fără comandă. Şi sun la prima firmă. Sigur am trezit-o pe duduia care preia comenzile. Totuşi, nu mă poate ajuta. Nici a doua firmă de taxi nu are nimic disponibil. La a treia nu răspunde nimeni şi minutele curg în defavoarea mea. Aşa că o iau agale spre bulivard şi salut cei 15 câini care acum stau tolăniţi, că deh, noaptea a fost una plină. Dar ce să vezi?! În staţia de taxi nu e nicio maşină. Aşa că îmi încerc din nou norocul prin telefon. Până a înţeles duduia unde mă aflam, apare o maşină salvatoare. Vorba vine salvatoare, că era să rateze roşu de la semafor şi pe carosabil ud, mai greu cu frânele. Noroc că nu prea e activitate prin intersecţii la 4 dimineaţa.

Ne-am dus sub duş

E groasă rău cu cercetătorii ăştia. După ce au ajuns ei la concluzia că - noi bărbaţii - ne ducem pe apa evoluţiei, ne dau şi cu scăparea în cap, scuzaţi formularea. Dar aia e, la cât mai puţine scăpări, că orice ejaculare te duce cu un pas mai aproape de moarte, moşule! Aşa zice click.

Ar mai fi o soluţie. Din libertatea : "bărbaţii drăgăstoşi, care îşi sărută partenera dimineaţa, înainte de a pleca la serviciu, trăiesc cu până la cinci ani mai mult decât cei care ies din casă trântind uşa după ei " . Adicătelea, o situaţe fără finalizare finalitate. Că dacă te apuci să o săruţi bine, chiar şi în scopul nobil de a-i face viaţa mai frumoasă (aşa zic cercetătorii) şi abia în al doilea plan în scopul prelungirii cu 5 ani a speranţei de viaţă, ai mari şanse să ajungi printre subiecţii primei cercetări.

Totuşi există şi cazuri aparte. Nenea Hoffman zice că scapă zilnic de griji şi iete că merge pe 71 de primăveri.

Despre sinceritate - Fără Batmobil 3

Poate cer eu prea mult când îmi doresc să nu fiu dus cu preşu făţiş sau poate aşa stau lucrurile în viaţa asta şi sunt eu ăla nebun care nu vrea să înţeleagă. Cum era de aşteptat, firma de casco a fost de acord cu schimbarea tuturor pieselor, ceea ce mă face să mă gândesc să nu mai schimb asiguratorul. Serviceul îl voi schimba clar, indiferent cât de frumos se va termina relaţia noastră începută, de altfel, cu două picioare stângi.

Dincolo de faptul că băieţii au ajuns să îmi schimbe radiatoare şi faruri, în condiţiile în care singura piesă ce se cerea schimbată era doar nefericita de bară faţă, oamenii au încercat să îmi bage pe gât nişte piese. Nu ar fi fost o problemă dacă luau în calcul că nu m-am născut ieri şi că minunile tehnicii îi pot da oricând în vileag. Cum ar veni eu ar fi trebuit să le plătesc lor o piesă la un preţ cu vreo 400 de lei peste cel din piaţă, pe motiv că este singurul preţ la care îl găsesc ei la distribuitorii lor. Întâmplarea a făcut să îl cunosc bine pe unul dintre distribuitori şi iată piesa va fi schimbată la preţul corect. Acum vreau şi piesele schimbate, că fac colecţie. Partea cu "lovite destul de rău" nu o înghit devreme ce m-am deplasat cu Batmobilul 12 zile fără probleme sau beculeţe aprinse. Cu excepţia beculeţelor aprinse ale Poliţiei Rutiere care mă tot întreba de ce nu am număr. Adicătelea bara era atât de subţire lovită încât oamenii nu observau nicicum. În fine, găluşca servită este că piesele nu mi le pot returna pentru că le vrea asiguratorul. Prea fierbinte găluşca asta, aşa că m-am răcorit la o discuţie telefonică şi amiabilă cu directorul de marketing al asiguratorului, care nu cunoştea nimic despre asemenea vorbe şi fapte, dar va face săpături şi mă va anunţa unde este adevărul.
Între timp, mă gândesc cu drag la OPC şi aştept ziua în care Batmobilul va fi gata.

Fără Batmobil 2

Fără drob de sare nu se poate şi gata. Câteodată nici fără esenţă de victimă, că aşa m-am obişnuit, cred.

Cu durere în suflet am dus Batmobilul la service, la 7 zile după ce am fost prima dată la service şi la 10 de la nefericitul incident. Au trecut încă 5 de atunci. Tot zile. În una din ele m-au sunat băieţii să îmi spună lucruri pe care nu vreau să le aud, cum că ar mai trebui schimbate vreo 5 piese şi că unele dintre ele nu pot fi acoperite de casco pentru că par a proveni din incidente anterioare. Şi că vor întreba la casco şi mai vedem. Hoţilor, am strigat după ce am închis telefonul. Şi ăia de la casco sunt la fel ca voi, sunteţi mână în mână. Şi lasă că nu mai fac eu casco la voi, băh, să vă învăţaţi minte!

Acum, la o zi jumătate, realizez că ăia de la casco nu au zis că nu şi că ăia de la service chiar aveau dreptate, batmobilul avea urmele implicării unui incident pe partea stângă. Deci, aştept veşti bune de la ei, pentru că binili învinge!! Şi albinilii învinge - pentru cunoscători!

Că e marţi - fără Batmobil

Batmobilul sau hâjvâjul va suferi nişte reparaţii prin partea frontală, aşa că m-am trezit la 6.20 că aveam treabă pe la un service prin Pipera şi de la Târgovişte se ajunge mai greu. De fapt, cred că şi din Bucureşti se ajunge la fel de greu, că am făcut mai mult de la intrarea în capitală până la service, decât de la conac până la Bucureşti.
Până să plec la drum, am oprit la o benzinărie, unde eu eram singur şi pompele erau vreo 6. Alimentez, îmi iau nişte porcării de ronţăit pe drum, plătesc şi văd că au şi sandviciuri. Iau sandvici, îl încălzesc, plătesc şi ies. Cât să fi durat toată manopera? 3 minute? maxim 5! Când ajung la maşină, un nene într-un papuc în spatele batmobilului, mă claxonează, coboară geamul şi zice:
-Păcat de tine că eşti tânăr, trebuie să stau după tine să mănânci!
Stupefiat mă uit la produsele pe care le aveam în mână. Omul continuă :
-Păcat de tine că eşti tânăr, fraiere!!
Am vrut să sar ca ars, dar mai bine mi-am şters în tăcere geamurile, toate. Apoi am plecat.
Batmobilul nu mai deţine număr de identificare pe partea frontală. Numărul există, dar e in portbagaj, suportul s-a pierdut în tumultul manevrelor de parcare, ajutat şi de mine, şi de alţii. Aşa că sunt magnet pentru poliţia rutieră. E drept că nici eu nu am fost uşă de biserică, dar au mai fost 3 ca mine. Ei aveau număr, aia e. Cu număr, fără număr, maşina e funcţională şi folosibilă până băieţii de la service aduc bara faţă întru schimbare.
Ca plătitor de poliţă casco, am tresărit zilele trecute când la corporaţie am văzut un reportaj cu camera ascunsă despre un tânăr care aştepta de vreo 3 luni să-şi ia maşina din service că ăia de la asigurare rătăciseră dosarul. Hmmm....

Frumos la televizor?! Frumoooos

Si cum zappam eu asa prin viata si prin programele tv oferite cu drag de minunea tehnologiei moderne, contra unei sume modice, dau pe National Tv peste o emisiune cu pretentia de Reality Show sub denumirea Iubire interzisa. Sau era la plural, dar asta nu mai conteaza. Scenariul este de o naturalete rara. Un cadru larg cu un living modern si ingrijit(sau poate era o bucatarie) unde un el vine de la serviciu cu lavaliera pusa peste tricou si acasa il asteapta o ea. Ea graieste :
- Cum a fost la serviciu? Solicitant?!
Cine dracu foloseste cuvantul solicitant? Sunt gata sa pun pariu ca nici in familia Patapievici nu se foloseste. In fine, dialogul continua cu cateva replici bine invatate de unde aflam ca el-sotul are o relatie cu o tanara buna prietena cu ea-sotia. Adica el a rupt patul de cateva ori cu tanara tocmai pentru a uita de solicitarea psihica la care este supus zilnic de ea-sotia care ii solicita un copil. Nu stiu cum s-a rezolvat pentru ca dialogul a devenit pur si simplu prea solicitant pentru mine.
In alta ordine de idei, dar pe subiect, ce ar fi lumea daca tot poporul de rand s-ar comporta natural in fata aparatelor de filmat/fotografiat? Am putea spune la televizor uite in loc de iata. Dar stai! ca asta am facut deja :))

HAHAHA!!